Sa scriu la ora 11 de dimineata, inseamna ca deja am citit/studiat ceea mi am propus. Ceea ce inseamna ca n am mai lalait o atat de mult, ceea ce inseamna ca mi am pus telefonul pe silent si am facut eforturi sa mi pastrez atentia pe citit, in loc sa umblu pe campii cu mintea, sau sa fac orice altceva cu dna Maria, eu prin casa, sau sa vorbesc la telefon.
Vorbitul cu orele la telefon nu mi aduce nimic bun ce nu mi ar putea aduce in doar 10 min de stat de vorba.
Stiu ca mai am 15 min de stat pe calculator si am revelatia ca imi place scrisul in tihna si nu pe graba. Cred ca nu doar scrisul imi place asa in tihna. Ma observ ca si sportul imi place sa l fac in tihna si nu pe graba.
Cand citesc, de fapt sa studiez, sa fac analize si legaturi, sa scriu, sa iau notite, sa fac desene, tabele, clasificari.
Cand fac sport sa ma intind, sa ma privesc, sa experimentez, sa ma joc cu corpul meu, sa observ cum imi imbunatateste respiratia orice miscare. Sa imping, sa trag, sa observ cum mi e mai comod sa fac asta. Sa fac poze mentale, sa imi fac filme in cap despre o intreaga posibila sesiune foto.
Sa creez. Sa pun lucruri impreuna, minte cu corp si senzualitate, sa impachetez cu inteligenta si umor. Sa livrez, sa vand, sa ma vand. Sa evoluez. In tihnna si nu pe graba.
Mereu inca ma mai grabesc. Ma grabesc sa bifez chestii din program, ma grabesc sa apuc sa citesc, ma grabesc sa fac review uri, ma grabesc sa vad filme si tutoriale, ma grabessc sa ies din casa sa zbor drona. Ma grabesc sa mananc, ma grabesc sa dorm, sa am orgasm, ma grabesc sa imi fac copiii independenti, ma grabesc sa muncesc, ma grabesc sa traiesc.
Plang acum usor, in tihna si nu pe graba, realizand ca ma grabesc sa traiesc. Si apoi ma intreb de ce nu sunt perfect multumita, linistita si impacata cu mine. Ma grabesc sa fac toate lucrurile astea ca sa ajung sa fiu multumita, linistita si impacata cu mine si cu viata mea. Impacata cu viata. Iubind viata. In loc sa marsaluiesc prin ea, sa alerg ca o bezmetica prin viata cautand viata, sa o iubesc de fiecare data cand traiesc si fac orice.
Sa iubesc sa scriu incet si fara graba, in tihna, cu ochii pe ceas desigur, sa fiu eficienta, productiva si organizata.
Pentru ca iti ia timp sa economisesti timp. Iti ia timp sa savurezi timpul orice ai face.
Sunt happy in tihna si fara graba si cu lacrimi in ochi sa pot sa realizez, sa inteleg si sa simt tihna acum. Aleg sa ma opresc din fuga prin viata, vreau sa traiesc in tihna si fara graba, in orice fac.
Ma rog sau aproape orice, acu’ tre’ sa ma grabesc la manichiura 😀.